De ce sint atit de nocive cele doua ordonante de urgenta?

Ordonanta pe educatie elimina si ultimele elemente reformiste din actuala legislatie: introduce din nou arbitrariul in formarea profesorilor, da iar putere sindicatelor, le permite rectorilor sa ramina pe viata in functie (printr-un artificiu de forma) si da sperante mari fabricilor particulare de diplome ca-si pot vedea iar amfitetrele pline cu studenti care trec bacul cu ajutorul unui guvern disperat sa sparga planul cincinal de licentiati.

Iata citeva dintre marile “grozavii” ale ordonantei, asa cum inspirat le-a denumit Mircea Miclea:

• Reprezentantii elevilor nu mai participa in sedintele consiliului de administratie decat cand “se dezbat aspecte privind elevii”
• Directorul scolii va avea obligatia sa ii convoace pe reprezentantii organizatiilor sindicale la toate sedintele consiliului de administratie
• Concursul de ocupare a functiilor de director si de director adjunct nu mai este organizat de Consiliul de Administratie al scolii, ci de catre inspectoratul scolar
• Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea palatele si cluburile elevilor, cluburile sportive scolare, ale caror cheltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat pot fi trecute din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale, la cererea consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, dupa caz, prin hotarare a Guvernului.
• Persoanele fizice sau grupul de persoane fizice, precum si persoanele juridice care au avut initiativa infiintarii institutiei de invatamant particular si confesional particular, finalizata prin acreditarea acesteia, isi pastreaza calitatea de fondatori.
• In cazuri temeinic justificate, Ministerul Educatiei Nationale poate aproba universitatilor un numar suplimentar de locuri – in limita a 10% din capacitatea de scolarizare stabilita de ARACIS
• Legea Educatiei Nationale spunea pana acum ca Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la forma de invatamant cu frecventa. OUG prevede: Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza si la forma de invatamant cu frecventa redusa.
• OUG introduce alternativa la masterul didactic: pot deveni profesori si cei care au pregatire in cadrul programelor de formare psihopedagogica de nivel I si II realizata prin departamentele de specialitate din cadrul institutiilor de invatamant superior
• “In cazuri temeinic justificate, se poate organiza o sesiune de bacalaureat speciala”
• Dispar echivalarile de competente prevazute de legea educatiei. OUG abroga articolul de lege care prevedea ca educatoarele si invatatoarele isi pot echivala competentele profesionale. (Sursa – articol HotNews.ro)

Efectele noii legislatii se vor vedea in timp. Calitatea profesorilor va intra intr-un declin si mai accentuat, mirajul unei diplome de licenta va tine mai departe elevii de scolile profesionale, rectorii vor fi si mai obedienti decit acum in fata puterii politice. Nu intimplator nu ati vazut nici un rector de mare universitate protestind impotriva modificarilor facute de guvern. Toti rectorii (cu exceptia protestelor firave ale rectorului Universitatii Babes Bolyai) s-au remarcat printr-o tacere complice, stimulati de noile beneficii si incapabili sa iasa din mediocritatea care le marcheaza mandatele.

Ei, impreuna cu Pricopie si Costoiu – cei doi barbati lipsiti de barbatie, vor contempla peste 20 de ani, alaturi de copiii si nepotii lor, cit rau au facut unei tari care are nevoie urgenta de reforma in acest sector pentru a tine pasul cu o concurenta globala hipercompetitiva.



Ordonanta de urgenta care modifica legislatia din domeniul achizitiilor publice introduce un nou tip de garantie in cazul contractelor de achizitii publice, garantia “de buna conduita”. Astfel, firmele care contesta rezultatul unei licitatii cu fonduri nationale sau europene vor fi obligate sa constituie o garantie financiara “de buna conduita”, reprezentand 1% din valoarea estimata a contractului contestat (maximum 100.000 de euro). Firmele pierd garantia in cazul in care contestatia e respinsa definitiv.

Practic, Guvernul a vrut sa indrepte abuzurile facute de unele companii abonate la contestatii printr-un alt abuz: ingradirea accesului la justitie. Poate ca 100.000 de euro nu pare o suma uriasa pentru o companie mare, dar 10.000 de euro poate fi o suma prohibitiva pentru o companie mica sau medie, careia ii va fi imposibil sa indisponibilizeze aceasta suma (echivalenta uneori co fondul lunar de salarii) timp de citeva luni, pina la aflarea deciziei finale.

Asa cum spuneam, marile companii ar putea fi chiar multumite ca, prin introducerea noii garantii, vor fi descurajati competitorii care nu aveau in intenti decit aminarea procesului de atribuire a contractelor publice. Dar asta nu schimba datele problemei: un abuz e un abuz, chiar daca scopul sau e nobil.

Stim cu totii ca Guvernul e intr-o cursa contra-cronomentru pentru atragerea fondurilor europene disponibile pentru exercitiul financiar 2007 – 2014 si incearca sa elimine frinele de pe traseul atribuirii contractelor. Dar acelasi guvern a mimat pina acum interesul pentru fondurile europene si s-a trezit in al 25-lea ceas ca unii contestatari de profesie il cam incurca pe ultima suta de metri. Solutia nu e reprezentata de ingradirea accesului la justitie pentru toti potentialii competitori, ci izolarea celor dovediti de rea credinta.

Vom evalua efectele acestor schimbari peste jumatate de an. Semnalele sint sumbre.