Potrivit referatului DNA citat de Agerpres, privarea de libertate la acest moment este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica.

“Din analiza mijloacelor de proba administrate pana la acest moment in dosar rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii au savarsit infractiunile pentru care sunt urmariti penal, faptele fiind de o gravitate deosebita. Din analiza actelor si lucrarilor deja administrate pana la acest moment procesual rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii au savarsit infractiunile pentru care sunt urmariti penal, faptele fiind de o gravitate deosebita, fiind incidente prevederile art. 223 al. 2 Cod procedura penala, in sensul ca au fost administrate probe sau exista indicii temeinice care conduc la suspiciunea rezonabila ca au savarsit infractiunile pentru care s-a dispus inceperea urmaririi penale, respectiv infractiuni de coruptie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani si pe baza evaluarii gravitatii faptelor, a modului si a circumstantelor de comitere a acestora, se constata ca privarea de libertate la acest moment este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica”, se precizeaza in referatul DNA privind solicitarea de incuviintare a arestarii preventive a celor doi deputati.

Totodata, DNA mentioneaza ca lasarea in acest moment a celor doi deputati in libertate “ar influenta negativ activitatea de urmarire penala, existand riscul real al influentarii martorilor/suspectilor, persoane din anturajul inculpatilor, cu atat mai mult cu cat nu au fost identificate inca toate persoanele implicate in cauza si nu s-a stabilit pentru fiecare rolul si contributia concreta in activitatea grupului infractional”.

“In acelasi context, apreciem ca masura arestarii preventive este proportionala cu gravitatea acuzatiei, raportat la modalitatea de savarsire a faptelor si la rezonanta sociala a unor asemenea activitati infractionale, in contextul in care onestitatea persoanelor care exercita functii de demnitate publica este o conditie esentiala pentru infaptuirea actului de autoritate publica de la nivel central sau teritorial. In situatii de genul celor din prezenta cauza este imperios necesar ca statul sa aiba mijloace utile pentru contracararea fenomenului coruptiei sau cel putin limitarea efectelor acestuia, data fiind evolutia acestui fenomen care reprezinta o amenintare pentru democratie si drepturile omului. Este regretabil ca tocmai persoanele insarcinate cu aplicarea si respectarea legii si care ar trebui sa se simta investite cu grija infaptuirii justitiei devin potentiali subiecti activi ai unor asemenea infractiuni, dintre cele mai grave, care incalca orice principiu al echitatii sociale, punand in pericol insasi stabilitatea institutiilor democratice si a fundamentelor morale ale societatii”, se mai arata in referat.

DNA mai invoca si “perseverenta infractionala evidentiata de savarsirea mai multor infractiuni de catre inculpatii cercetati; implicarea mai multor persoane; existenta anumitor intelegeri infractionale bine statornicite, intre participanti; convingerea celor implicati ca ar fi putut obtine sume de bani importante, de ordinul sutelor de milioane de euro prin orice mijloace nelegale, increderea publicului larg in legalitatea actului de justitie si legalitatea actelor de proprietate emise de autoritatile statului, cu consecinta sporirii gradului de vulnerabilitate a sistemului judiciar si administrativ – toate acestea fiind elemente de natura a evidentia efectele negative produse”.

Procurorii anticoruptie mai sustin ca scopul procesului penal ar putea fi alterat prin lasarea in libertate a inculpatilor.

“Natura infractiunilor presupus a fi fost savarsite de catre inculpati, modul in care acestia au actionat contureaza un grad ridicat de pericol social al faptelor pentru care sunt cercetati, constand in starea de neliniste, in sentimentul de insecuritate in randul societatii civile, generat de rezonanta sociala negativa a faptului ca inculpatii asupra carora planeaza acuzatia comiterii unor asemenea infractiuni ar putea fi cercetati in stare de libertate. Este adevarat ca pana la ramanerea definitiva a unei hotarari intr-o cauza penala persoana judecata se bucura de prezumtia de nevinovatie, insa legiuitorul a stabilit ca in cazul in care se regasesc anumite conditii expres prevazute, sa se poata lua una din masurile preventive, indiferent daca acuzatul recunoaste sau nu savarsirea faptelor pentru care este judecat, daca are sau nu antecedente penale, normele de procedura interne fiind in deplin consens cu dispozitiile art.5 si 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului”, precizeaza DNA.

Potrivit procurorilor, “infractiunile cercetate in cauza, prin natura lor si prin gradul de pericol social abstract pe care il implica, creeaza un pericol concret pentru ordinea publica, avand in vedere gravitatea acestui fenomen infractional si limitele ridicate de pedeapsa stabilite de lege, elemente de natura a starni o reactie de oprobiu general puternica, astfel incat intr-o asemenea situatie privarea de libertate se justifica, chiar si in lipsa antecedentelor penale ale inculpatilor”.

La aprecierea pericolului concret al infractiunilor savarsite trebuie avuta in vedere si reactia societatii la asemenea fapte, prin care au fost lezate relatiile sociale a caror formare, desfasurare si dezvoltare normala impun comportarea onesta a fiecarui functionar in raporturile de serviciu, precum si la combaterea faptelor de venalitate care aduc atingere credibilitatii de care trebuie sa se bucure institutia in care acesta isi desfasoara activitatea. In absenta unui raspuns ferm al autoritatii judiciare, lasarea in libertate a inculpatilor acuzati de fapte de o asemenea gravitate poate crea in randul cetatenilor un sentiment de neincredere in organele statului si temerea ca valorile sociale nu pot fi protejate in mod eficient in situatia unor fapte de acelasi gen, mai ales in situatia in care persoanele acuzate de comiterea acestor fapte au participat la procesul legislative prin care acest tip de comportament antisocial a fost incriminat ca infractiune”, mai sustin procurorii DNA.

Presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a declarat, sambata, la incheierea sedintei Biroului Permanent, ca solicitarea de arestare preventiva a lui Viorel Hrebenciuc si Ioan Adam a fost trimisa Comisiei juridice care poate da un raspuns in trei zile.