Premierul grec a fost chestionat de catre un jurnalist in legatura cu opozitia Atenei fata de o eventuala incepere a negocierilor de aderare a Macedoniei la Uniunea Europeana.

In context, reporterul a invocat diferendul limbii macedonene, aratand ca autoritatile elene refuza sa admita numele de Macedonia pentru tara cu capitala la Skopje si i-a atras atentia lui Samaras ca in Grecia exista o minoritate macedoneana, care vorbeste aceasta limba, insa guvernul elen refuza sa o recunoasca.

“Intai de toate, nu stiam ca exista limba macedoneana”, a raspuns Samaras, in conferinta de presa sustinuta la Parlamentul European impreuna cu presedintele forului, Martin Schulz.

Samaras a sustinut ca Uniunea Europeana a decis sa nu deschida negocierile de aderare a Macedoniei nu din cauza numelui acestei tari, pe care Grecia nu-l recunoaste ca atare, ci pentru ca Skopje “nu intruneste criteriile” de la Copenhaga si, prin urmare, “submineaza irevocabil credibilitatea procesului de largire a UE”.

“As mai adauga ca atunci cand intransigenta inlocuieste dialogul, lucrurile devin mult prea dificile pentru a fi rezolvate. Ma tem ca realitatile politice de astazi de la Skopjie, din punctul de vedere al Greciei, sunt un caz de intransigenta extrema”, a mai afirmat premierul Greciei.

Cand reporterul a insistat si i-a spus ca limba macedoneana exista si este recunoscuta de lingvisti si de documente ale Comisiei Europene, Samaras s-a ridicat de la masa replicand: “Sunt multe lucruri pe care comunistii le-au inventat, dar nu vreau sa ma refer la ele”.

Macedoniei i-a fost refuzat si accesul in NATO, la Summitul de la Bucuresti, din anul 2008, unde nu a primit Membership Action Plan-ul (MAP) necesar, tot din cauza opozitiei Greciei, in conditiile in care Atena nu recunoaste numele de Macedonia pentru aceasta tara fosta iugoslava.

Antonis Samaras este seful Partidului Noua Democratie din Grecia, membru al Partidului Popular European. Una dintre prioritatile grupului PPE din Parlamentul European, inclusa pe lista de prioritati strategice pentru urmatorii cinci ani la solicitarea eurodeputatilor UDMR/PPE, se refera la “drepturile persoanelor care apartin minoritatilor autohtone si grupurilor lingvistice nationale”, care “trebuie sa fie garantate in toate statele membre”.