“Independenta justitiei este un aspect esential pentru functionarea sistemului constitutional si al statului de drept. Institutii precum Curtea Constitutionala si componentele sistemului judiciar au un rol cheie in functionarea statului de drept, la fel ca si respectarea deciziilor instantelor inclusiv de catre mediul politic si celelalte puteri ale statului”, recomanda investitorii grupati in AmCham viitorului presedinte al tarii.

“Presedintia si Guvernul sunt reprezentante ale puterii executive. Modul de indeplinire a mandatelor ce revin fiecarei institutii trebuie sa fie abordat de o maniera constructiva, generand astfel credibilitate si predictibilitate in actul de exercitare a puterii, cu proiectie externa adecvata a interesului national”, mai cer investitorii.

“Presedintia Romaniei va mentine in mod activ echidistanta fata de principalii actori politici si va contribui efectiv la mentinerea ordinii constitutionale si a echilibrului puterilor in stat”, adauga AmCham Romania.

Referitor la negocierile dintre reprezentantii Comisiei Europene si cei ai guvernului SUA, pentru viitorul TTIP, AmCham Romania sustine ca tara noastra trebuie sa sprijine negocierile transatlantice, ca tara membra a UE, si sa se implice pentru obtinerea unei negocieri SUA-UE in beneficiul producatorilor romani.

“Pentru indusitia auto si pentru agrocultura sunt avantaje semnificative, daca Romania va negocia corect pentru producatorii romani”, a declarat Nadia Crisan, membru al Consiliului AmCham Romania.

Ea a atras, insa, atentia asupra faptului ca negocierile pe TTIP trebuie impulsionate anul acesta, in conditiile in care discutiile pentru acordul transatlantic ar putea fi incetinite de procesele electorale de pe ambele maluri ale Atlanticului: in UE, noua Comisie Europeana urmeaza sa fie numita, in urma alegerilor europarlamentare din luna mai, iar in SUA sunt programate alegeri pentru Camera Reprezentantilor, in noiembrie.

“O ascensiune republicana in Camera Reprezentantilor ar putea ingreuna negocierile pentru Acordul transatlantic de liber schimb, care este un proiect al presedintelui democrat al SUA, Barack Obama”, a mai spus reprezentanta AmCham Romania, care a lucrat 10 in peste Ocean.

Investitorii asociati in cadrul AmCham Romania isi grupeaza recomandarile adresate viitorului presedinte al Romaniei pe mai multe directii.

Constructia institutionala si reforma administratiei publice:

• Asigurarea independentei sistemului judiciar si consolidarea capacitatii administrative a acestuia.
• Garantarea respectarii deciziilor instantelor de judecata si a deciziilor Curtii Constitutionale a Romaniei.
• Definirea unor unitati administrativ teritoriale care sa poata genera economii de scop si scala in organizarea serviciilor publice.
• Reforma administratiei publice la nivel national pentru a evita fragmentarea procesului decizional, reducerea costurilor aferente unui aparat administrativ numeros si eficienta in utilizarea resurselor umane.
• Cresterea transparentei in administratia publica, sustinerea depolitizarii mecanismelor de selectie, ca parte a procesului de reforma.
• Reducerea birocratiei pentru cetateni si mediul de afaceri prin sprijinul acordat pentru simplificarea procesului si procedurilor de luare a deciziilor.

Dimensiunea geostrategica:

• Marea Neagra devine, deopotriva, resursa de securitate si resursa energetica, cu un potential extraordinar care poate fi fructificat mai ales prin intermediul Parteneriatului Strategic cu SUA.
• Actuala conjunctura regionala si internationala faciliteaza construirea unui format diplomatic in care sa fie incluse state de frontiera euroatlantica (Romania, Polonia, statele baltice si Bulgaria), format complementar, cu atitudine articulata in interiorul Uniunii Europene si NATO.
• Din perspectiva geoeconomica, Romania are sansa pivotarii spre un statut de hub regional energetic, fructificand astfel potentialul Marii Negre, dar si cel al Parteneriatului Strategic cu SUA (atragerea de investitii in sectorul energetic);
• Dezvoltarea Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunarii si punerea in practica a celor patru prioritati conturate, denumite “piloni”: conectarea regiunii Dunarii; protectia mediului in regiunea Dunarii; asigurarea prosperitatii regiunii Dunarii si consolidarea regiunii Dunarii;
• Relatia cu Republica Moldova si statele din vestul Balcanilor continua sa ramana una speciala, impactul stabilitatii regionale fiind preluat la nivelul european. Aceste prioritati vor fi promovate adecvat atat in cadrul institutiilor europene cat si in cele euroatlantice.

Dimensiunea europeana a politicii nationale

• Dezvoltarea capacitatii administrative a institutiilor interne responsabile cu gestionarea politicilor europene si reprezentarea interesului national in cadrul Uniunii Europene;
• Asigurarea coerentei intre strategia de dezvoltare a Romaniei (pe termen mediu si lung) si interventiile finantate din fonduri europene (transport, comunicatii, energie, mediu, agricultura).
• Sprijinirea initiativelor europene care intentioneaza sa reorganizeze politica energetica a Uniunii Europene, vizand o Uniune Europeana a Energiei (Piata Unica). Interesul tarii noastre este sa limiteze si sa gestioneze sustenabil interdependentele in domeniul energiei, sa consolideze capacitatile de interconectivitate, sa diversifice resursele si sa utilizeze cat mai intens resursele neconventionale, nepoluante si sa creasca eficienta energetica, fara insa a periclita securitatea energetica;
• Urmarirea convergentei reale ca preconditie pentru moneda unica europeana – convergenta politicilor si a pietelor cu cele europene.
• Definirea unei tinte clare de aderare la moneda unica europeana, armonizarea politicilor interne cu acest deziderat si realizarea unui plan de actiuni pentru atingerea obiectivului.
• Sustinerea procesului de negociere a Acordului transatlantic pentru comert si investitii, o integrare sporita a pietelor de pe cele doua maluri ale Atlanticului. Avem convingerea ca aceasta ar contribui la o adancire a integrarii economice intre cele mai mari doua blocuri comerciale ale lumii, respectiv Uniunea Europeana si SUA.
• Consolidarea rezultatelor ultimului val de extindere a Uniunii Europene este necesara, dar usile UE trebuie mentinute deschise pentru tarile europene care aspira la intrarea in procesul pentru integrare europena. In acest context, Romania va coopera cu Comisia Europeana si cu alte state membre pentru sprijinirea realizarii unei cat mai bune pregatiri a aderarii statelor din Balcanii de Vest la Uniunea Europeana, dar si a indeplinirii obiectivelor statelor din vecinatatea estica, recent semnatare ale Acordului de asociere cu UE.

Sustenabilitatea finantelor publice

• Respectarea calendarului de atingere a Obiectivului Bugetar pe Termen Mediu (MTO), respectiv deficit de 1,4% din PIB in 2015 si pastrarea sa la un nivel similar.
• Acomodarea noilor cheltuieli bugetare prin restructurarea cheltuielilor neeficiente, implementarea reformelor structurale si printr-un sistem de taxare mai apropiat de cel european, orientat catre cresterea veniturilor bugetare, si nu pe cresterea deficitului bugetar.

Finantarea economiei si cresterea economica

• Atragerea de resurse in economie, fara cresterea gradului public de indatorare, in special prin cresterea atractivitatii tarii pentru investotii straine directe si absorbtia fondurilor europene (indeosebi pentru proiecte de infrastructura), si orientarea structurii economice catre activitati cu valoare adaugata mare.
• Dezvoltarea pietei de capital prin continuarea privatizarilor companiilor existente si a unor companii noi, sustinerea modificarilor legislatiei specifice si fiscale, care impiedica dezvoltarea pietei, stimularea cererii interne din partea investitorilor individuali, precum si institutionali (fonduri de pensii), pentru ca valoarea de tranzactionare pe Bursa de Valori Bucuresti sa depaseasca nivelul specific unei piete de frontiera si sa atinga performantele unei piete emergente.
• Stimularea natalitatii, mentinerea in piata muncii a celor care au atins varsta de pensionare, apti si dornici sa munceasca, atragerea selectiva a imigrantilor.
• Cresterea calitatii sistemului educational si a nivelului educational absolvit, precum si consolidarea programelor de educatie continua.

Cresterea convergentei nominale si a convergentei reale, in vederea adoptarii cu succes a monedei Euro:

• Respectarea calendarului de majorare a preturilor administrate si coerenta in implementarea sa pentru a face realista tinta aderarii la Eurozona;
• Gestionarea sistemului de subventii guvernamentale in sensul incurajarii eficientei energetice si a reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera;
• Definitivarea implementarii cadastrului si stimularea comasarii terenurilor agricole in vederea cresterii productivitatii muncii in agricultura;
• Dezvoltarea infrastructurilor de baza (electricitate, gaz, apa, canalizare, acces la internet si telefonie) din mediul rural pentru a permite diversificarea economiei spre activitati non-agricole;
• Dezvoltarea infrastructurii necesare agriculturii (irigatii, depozitare, transport), dezvoltarea lanturilor de valoare si a pietelor agricole, precum si a agriculturii ecologice.

Crearea cadrului legislativ pentru finantarea transparenta a partidelor politice:

• Modificarea legislatiei nationale privind formatiunile politice in sensul cresterii transparentei modului de finantare si infiintarea unei autoritati independente cu atributii in acest sens.
• Verificarea transparenta a modului de finantare a formatiunilor politice.
• Revenirea, o data cu proiectata modificare a Constitutiei, la concomitenta alegerilor prezidentiale cu cele parlamentare.

Dezvoltarea economica

• Orientarea pe patru domenii esentiale in cresterea calitatii vietii, respectiv: educatie, sanatate, mediu si cultura;
• Incurajarea procesului de cercetare si concentrarea acestuia pe rezolvarea problemelor societale;
• Cresterea accesului la educatie si imbunatatirea structurii specializarilor absolventilor sistemului educational in corelatie cu modelul de crestere economica a tarii;
• Cresterea accesului la servicii medicale si imbunatatirea calitatii actului medical;
• Cresterea calitatii mediului ambiant, gestionarea sustenabila a resurselor naturale si alinierea politicilor sectoriale catre acest scop;
• Dezvoltarea culturii si identitatii nationale si a elementelor componente (de exemplu, patrimoniul), acestea reprezentand resurse fundamentale pentru existenta natiunii. Aceste resurse pot fi utilizate inclusiv pentru dezvoltarea unor activitati economice, pot contribui la bunastarea colectiva si la proiectia in exterior a Romaniei.

Tehnologia si inovatia

• Reforma sectorului public de cercetare-dezvoltare si orientarea societatii catre inovare devin o prioritate nationala in formularea politicilor publice. Inovarea in orice domeniu sectorial conduce la cresterea valorii adaugate si la productivitatea muncii;
• Asigurarea unui nivel de finantare adecvat prin stimularea consensului national privind tinta alocarilor publice pentru sectorul cercetare-dezvoltare-inovare pana la 1% din PIB si incurajarea mediului privat de a creste cheltuielile pentru acesta;
• Operationalizarea unui organism interministerial pentru asigurarea cadrului adecvat de coordonare a politicilor de inovare;
• Reformarea sectorului public de cercetare-dezvoltare-inovare prin reogranizarea institutelor in jurul prioritatilor (smart) pentru atingerea masei critice, stimularea cercetarii universitare prin crearea unui flux de finantare dedicat, orientarea preponderenta a finantarii publice catre inovare si a tematicilor de cercetare catre problemele societale;
• Dezvoltarea “Laser Valley” pentru cresterea impactului in economia reala al ELI-NP prin crearea unei viziuni, mobilizarea investitiilor in domeniile conexe si a dezvoltarii infrastructurilor necesare in regiune;
• Sustinerea adoptarii noilor valuri tehnologice prin politici publice adecvate care presupun utilizarea integrata a resurselor si colaborarea intre mediul academic, cercetare si mediul de afaceri.

Educatia si capitalul uman:

• Imbunatatirea calitatii infrastructurilor fizice, a dotarii acestora, precum si a accesului la institutiile educationale. Pentru aceasta exista resurse disponibile din fonduri europene si pot fi definite programe nationale dedicate acestui scop;
• Cresterea calitatii actului educational, orientarea catre preventia abandonului scolar si cooperarea cu structurile economiei reale pentru definirea unor optiuni de cariera;
• Introducerea unui model de evaluare a performantelor sistemului orientat catre cresterea calitatii actului educational, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii incepand cu invatamantul pre-universitar;
• Dezvoltarea sistemelor de educatie complementare, care sa contribuie la educatia continua si la dezvoltarea competentelor necesare pietei muncii;
• Deschiderea pietei cadrelor didactice si a cercetatorilor in sensul cresterii mobilitatii acestora si a internationalizarii universitatilor.

Agricultura si dezvoltarea rurala

• Trecerea fortei de munca din agricultura de subzistenta, cu productivitate foarte slaba, in sfera agriculturii ecologice, serviciilor si a micii industrii.
• Demararea unor ample lucrari de infrastructura (gaze, apa, canalizare, drumuri, irigatii, facilitati de depozitare a productiei agricole); aceasta va permite crearea de locuri de munca in mediul rural prin diversificarea economiei catre activitati non-agricole si crearea de locuri de munca salariate si fiscalizate pentru aceasta forta de munca disponibila;
• Cresterea rolului agriculturii ecologice, domeniu ce merita o atentie speciala pentru ca reprezinta o activitate cu valoare adaugata mai mare decat agricultura traditionala si poate oferi oportunitati de ocupare in mediul rural;
• Finalizarea in toata tara a lucrarilor de cadastru cu fonduri de la buget si clarificarea situatiei juridice a terenurilor si a drepturilor de proprietate.
• Dezvoltarea de microintreprinderi pentru prelucrarea produselor agricole cat mai aproape de locul productiei, in vederea stimularii fortei de munca in mediul rural.

Politica energetica si a resurselor naturale:

• Definirea rolului statului in noul context al sectorului energetic, reforma si consolidarea capacitatii administrative pentru indeplinirea acestui rol intr-o maniera credibila si predictibila. Elaborarea, adoptarea prin consens politic si implementarea strategiei energetice, integrate cu viziunea dezvoltarii pe termen mediu si lung si evolutia modelului de crestere economica;
• Elaborarea si implementarea unei foi de parcurs pentru sectorul gazelor naturale conform considerentelor de mai sus;
• Restructurarea sectorului energetic national in contextul deschiderii pietei spot de electricitate pentru operatorii din alte tari; amendarea legislatiei primare in domeniul energiei electrice, care sa permita tranzactionarea acesteia si in afara platformelor centralizate;
• Suplimentarea alocarii de fonduri structurale (si de alte fonduri publice) pentru investitiile in transformarea retelelor de transport al energiei in retele inteligente adaptate provocarilor prezente.

Politica de mediu:

• Conservarea resurselor naturale, in special a fondului forestier, in contextul defrisarilor si a procesului de retrocedare a proprietatii. Este fundamental pentru Romania sa isi asigure securitatea pe termen lung a fondului forestier, acesta reprezentand nu numai un pilon important pentru cresterea economica, dar si un element cheie pentru mentinerea echilibrului climatic si a biodiversitatii;
• Acordarea unei atentii sporite masurilor de prevenire a inundatiilor, secetei, eroziunii costiere si alunecarilor de teren cu care Romania s-a confruntat in ultimii ani, datorita provocarilor generate de schimbarile climatice si de riscurile naturale sau determinate de interventia umana;
• Alocarea de resurse financiare semnificative pentru asigurarea unei infrastructuri adecvate atat in domeniul gestionarii apelor (alimentarilor cu apa si canalizarilor, inclusiv epurarii apelor uzate ale localitatilor), cat si in domeniul gestionarii deseurilor (colectare separata, tratare, reciclare, depozitare), pentru a indeplini cerintele de mediu ale Uniunii Europene. Managementul apei si al deseurilor sunt domenii pentru care s-au agreat perioade de tranzitie, dar procesul de implementare a masurilor ce se impun este lent.

Sanatatea

• Initierea unei platforme de dialog multi-sectorial care sa defineasca principalele directii de reforma. Invitam Presedintele Romaniei sa isi asume un rol esential in promovarea reformei sistemului de sanatate intr-o pozitie prioritara pe agenda de reforme structurale si sa devina garantul acestui tip de dialog derulat la scara nationala, cu scopul de a construi o strategie de sanatate coerenta, orientata pe bunastarea cetatenilor romani.
• Dezvoltarea unui mecanism de finantare coerent al sistemului medical, inclusiv prin cresterea graduala a alocarii bugetare pentru sanatate pana la pragul de 6%, odata cu implementarea masurilor de eficientizare a sistemului de sanatate.
• O monitorizare mai buna a angajamentelor de plata si stabilirea unor indicatori de performanta vor ajuta Romania sa se incadreze in resursele bugetare limitate alocate sanatatii, adresand in acelasi timp nevoile de ingrijire medicala in crestere ale populatiei;
• Garantarea dreptului de acces la tratament prin identificarea unor moduri de eficientizare a cheltuielilor pentru medicamente si servicii de sanatate; asigurarea unui cadru legislativ si de implementare adecvat pentru incurajarea inovatiei, pentru garantarea accesului pacientilor romani la terapii inovative, la nivelul celorlalte state europene.
• Reformarea sistemului public de sanatate prin dezvoltarea de infrastructuri regionale si reforma sistemului de management in serviciile publice pentru a creste accesul pacientilor la servicii medicale, prin dezvoltarea sistemului ambulatoriu, e-health, serviciilor de telemedicina, tratament la domiciliu, ingrijire medicala la domiciliu, terapii integrate etc.
• Abordarea integrata a problemei resurselor umane pentru retinerea specialistilor in domeniul medical, cresterea continua a competentelor celor prezenti si formarea de noi specialisti; aceasta trebuie completata de un set de masuri care sa ofere oportunitati de cariera, o retributie motivanta si o calitate a vietii satisfacatoare in toate regiunile tarii.

Sistemul de asigurari sociale

• Egalizarea varstei de pensionare intre barbati si femei, prin aducerea varstei de pensionare a femeilor la 65 de ani;
• Eliminarea pensiilor speciale (in ceea ce priveste necorelarea nivelului pensiei publice cu nivelul contributiei la CAS si a perioadei de activitate) si cresterea penalizarii financiare in cazul pensionarii anticipate;
• Eliminarea facilitatilor fiscale oferite (neplata CAS etc.) unor grupe mari de angajati, prin uniformizarea sistemului de impozitare a muncii;
• Trecerea treptata a responsabilitatii nivelului de trai dupa pensionare de pe “umerii” bugetului de stat pe cei ai fiecarui contribuabil, prin constientizarea acestuia cu privire la imposibilitatea mentinerii nivelului actual real al pensiilor publice, ca urmare a imbatranirii accentuate a populatiei. De asemenea, se impune stimularea contribuabilului pentru imbunatatirea participarii sale la sistemul de pensii private (pilon II si III) sau la alte forme de economisire pe termen lung pentru asigurarea unui nivel decent dupa pensionare;
• Mentinerea calendarului existent de majorare cu 0,5% pe an a contributiei la pilonul II (de 5% in 2015, 5,5% in 2016 si 6% in 2017), in scopul asigurarii unui supliment fata de pensia de stat pentru tinerii care in prezent muncesc si contribuie la sistemul public de pensii si care vor fi afectati odata ajunsi la pensionare de imbatranirea populatiei Romaniei;
• Dezvoltarea sistemului privat de pensii facultative, ca o alternativa de economisire pe termen lung in scopul asigurarii unui plus financiar la pensionare si al compensarii reducerii reale a pensiei publice in viitor (prin cresterea graduala a deductibilitatii fiscale oferite angajatilor si angajatorilor, cresterea gradului de constientizare a evolutiilor demografice si a rolului fiecaruia de a-si asigura un nivel decent de trai dupa pensionare, statul fiind din ce in ce mai putin capabil sa asigure aceasta in urma imbatranirii demografice a Romaniei);
• Initierea de programe nationale de mentinere a tinerilor in Romania (prin crearea de noi locuri de munca), pentru reducerea presiunii generate de atingerea in cateva decenii a raportului alarmant de 1,5 pensionari sustinuti de un singur angajat care contribuie la sistemul public de pensii;
• Initierea de programe nationale de crestere a natalitatii;
• Derularea de programe nationale de atragere a tinerilor din tari din afara Uniunii Europene (in special din Republica Moldova) pentru a studia si apoi a profesa in Romania (cel putin pentru o perioada minima), in vederea reducerii impactului exodului personalului calificat catre alte tari mai dezvoltate din Uniunea Europeana;
• Regandirea asistentei sociale (alta decat pensia publica) in scopul asigurarii unei contraprestatii oferite societatii ca urmare a cheltuielilor efectuate in acest scop (de exemplu, cei asistati pot presta diverse activitati pentru comunitati);
• Stabilirea unor plafoane maximale pe termen mediu, in cadrul bugetarii multianuale, pentru cheltuielile aferente asistentei sociale, astfel incat majorarea acestora sa nu determine reduceri ale cheltuielilor publice cu investitiile in economia nationala.
• Reglementarea prin lege a interdictiei de majorare (peste nivelul programat pe termen mediu – a se vedea punctul anterior) a pensiilor (inclusiv cele speciale) si a costurilor cu asistenta social (in general a se evita orice ar putea majora cheltuielile cu asistenta sociala pe termen lung sau a deficitului sistemului public de pensii), in anii electorali.

Citeste si:

• VIDEO Negocierile TTIP in runda 7 / UE: Nu discutam schimbarea legilor noastre anti-OMG. SUA: Nu obligam pe nimeni sa manance ce nu vrea. Exportul american de energie in UE necesita un acord “cuprinzator si ambitios”
  
  
• TIMELINE Acordul de liber schimb UE-SUA – unde s-a ajuns la un an si jumatate de la decizia de incepere a negocierilor si ce s-a intamplat intre timp
  
  
• INTERVIU Christian Borggreen, director CCIA: Legislatia europeana antitrust va exista si dupa semnarea TTIP. Este bizar ca ISDS a devenit asa o chestie disputata. Efectele TTIP asupra job-urilor programatorilor din Romania